The chosen family (familia aleasă) este un termen și o realitate pentru persoanele queer și mai ales pentru comunitatea de drags. Deși auzisem de acest termen, mi se pare că am înțeles mai bine termenul după ce am văzut serialul POSE (recomandăm puternic). The chosen family vine și de la faptul că persoanele queer de-a lungul timpului, dar și în prezent trec prin momente dificile cu familia de origine care nu acceptă identitatea de gen, orientarea sexuală și felul diferit în care poate persoanele aleg să își performează genul. Astfel, relațiile non-romantice au un rol semnificativ în viețile lor, oferindu-le sprijinul, acceptarea și sentimentul de apartenență, pe care familia de origine, biologică nu le-au putut oferi.
Antropologia, ca disciplină, s-a concentrat foarte mult asupra relațiilor de rudenie, asta și pentru că a apărut în timpul colonialismului când atenția era îndreptată spre comunitățile descoperite de europeni și care funcționau după norme, valori și structuri diferite față de ale lor. Un aspect dezbătut de-a lungul timpului despre rudenie fiind legăturile de sânge, descendență și alte aspecte care în diferite contexte modelează relațiile sociale și structurale din cadrul unui grup, unei societăți. Modelul după care în prezent funcționează majoritatea societăților este cel al familiei nucleare, formată dintr-un cuplu căsătorit și unul sau mai mulți copii (biologici sau adoptați). Pe lângă familia nucleară se află cea extinsă formată din rudele cuplului.
Am ales să abordez subiectul de prieteni, rudenie și familie pentru că în discuțiile pe care le-am avut până în prezent în proiect pare că pe de o parte, un prieten este foarte important în viața ta odată ce este validat și într-un fel integrat de familia ta- mai ales în cazul prieteniilor care au început în copilărie, adolescență-, iar pe de altă parte pare că prietenia oferă un spațiu mai larg de discuție și mai flexibil când vine vorba de schimbări, conflict. Per ansamblu, trăim într-o societate tradițională în ceea ce privește sistemele de valori și referință când vine vorba de familie vs. alte tipuri de relații care pot fii la fel de validante. Pentru că vorba românului, sângele apă nu se face!
Și totuși, vorbind și observând legăturile formate de acești oameni în 5, 7, 11, 20, 30 de ani prietenie pare că sângele apă se face pentru că prieteniile sunt integrate în viața de familie. Ioana, Cristina, George, Ada, Ana C și Ana I, care s-au împrietenit din generală povestesc despre mersul în vizită la fiecare și cum spațiul era unul sigur, de parcă ar fi de-a casei, din familie.
Cel mai probabil are legătură cu relațiile lor cu propria familie, apropo de cele menționate la începutul textului, însă sub o formă sau alta prieteniile ajung să fie integrate în viața cotidiană a familiei- vizite, cine, vacanțe, sărbători petrecute împreună etc. Vorbe precum sora pe care nu am avut-o, fratele pe care mi le-am dorit, ne arată că prieteniile sunt relații secundare de regulă și a căror importanță crește cu cât sunt mai integrate și apropiate de familie.
Pe de altă parte, am observat din felul în care se raportează la prietenie și familie, că e mai de așteptat să pierzi prietenii din viața ta, decât să îți pierzi familia. Pare că relația cu familia este mai des văzută ca permanentă, ceea ce nu se întâmplă și în cazul prieteniilor. În ciuda faptului că prietenii buni poate știu mai multe despre tine decât știu ai tăi sau familia extinsă, nu te leagă aceleași legături precum cele de familie, de rudenie, biologice. În modul în care este organizată lumea din jurul nostru și în care aceste valori sunt promovate, dar și privite ca fiind singura opțiune, ne uităm la familie cu mai multă siguranță. Deși în ultimii ani, relațiile de ajutor intrafamilial s-au modificat în urma migrației și îmbătrânirii populației, în România ajutorul și sprijinul membrilor famililor reprezintă o practică socio-culturală înrădăcinată, ca urmare a organizării sociale și urbane tradiționale (Popescu, 2022).
Astfel, ce am observat în urma discuțiilor din acest an cu diferitele cupluri de prieteni participante în proiect, este că într-un fel sau altul prietenia nu este la fel de validată la nivel social. Prin validare mă refer la integrarea ei într-un cadru structural instituțional care vine în sprijinul căsătoriei și familiei. Nu ai un cadru exterior care să te susțină, să te sprijine în relațiile de prietenie. Prieteniile par să fie intime, secundare, trecătoare, schimbătoare pentru că nu se supun acelorași presiuni, pași de urmat și etape de respectat precum în cazul căsătoriei și al familiei.
Popescu, R. (2022). Familia românească - reper de stabilitate. Studii de sociologia familiei, calitatea vieții și politici sociale. Tritonic, București.
